Cum i-a ajutat Liviu Dragnea pe Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu prin ștergerea amenzilor date de UE pentru trucarea licitațiilor

O decizie guvernamentală impusă de Liviu Dragnea în 2013, când era vicepremier, i-a ajutat pe liderii de la acel moment ai Constanței să scape de o uriașă problemă: corecțiile financiare aplicate de UE din cauza proiectelor implementate greșit. Șase ani mai târziu, toți cei trei eroi ai scenei de la acel moment sunt în închisoare pentru corupție, arată o anchetă PressHub.ro.

Ce înseamnă corecțiile europene

Când accepți bani europeni ca să îți deschizi o afacere, să derulezi o campanie sau să asfaltezi un drum, trebuie să accepți și câteva condiții impuse de Bruxelles. Una dintre ele ar fi, spre exemplu, să nu fraudezi banii respectivi, adică să nu îi folosești în alte scopuri decât cele pentru care ai cerut finanțarea. Sau, în cazul instituțiilor publice, să nu fentezi legea și să organizezi licitații discriminatorii, în urma cărora banii UE să ajungă la firmele tale favorite.

Dacă nu respecți aceste condiții, sau pe celelalte cerute de comunitate, ești amendat, adică trebuie să dai înapoi un procent din valoarea proiectului. Aceste ”amenzi” se numesc corecții financiare, iar ele pot reprezenta de la 2% până la 100% din valoarea proiectului, în funcție de cât de mult te-ai abătut de la regulile impuse de UE.

Doar în ultimii cinci ani, primăriile și consiliile județene din România s-au abătut constant de la regulile UE și, la finalul distracției, le-a venit o notă de plată de vreo 43 de milioane de euro. Atât ar fi trebuit să achite, în total, administrațiile locale și județene pentru greșelile pe care le-au comis în desfășurarea proiectelor cu finanțare europeană din 2013 încoace.

O bază de dată publicată de RISE Project, cu informații obținute de la Ministerul Dezvoltării, arată că 71 primării și 22 de consilii județene erau pe lista neagră a datornicilor către Uniunea Europeană. Sumele pe care le avea de plătit fiecare instituție variau de la câteva mii de euro la peste un milion de euro. Nimeni, însă, nu și-a mai plătit aceste corecții financiare. O ordonanță dată de Liviu Dragnea în 2013, pe vremea când era vicepremier, i-a scăpat pe șefii din administrațiile publice și județene de plata corecțiilor impuse de UE.

Așa că datoriile comunităților lor au fost achitate, de fapt, de fiecare dintre noi, fiind plătite de la bugetul de stat. Calculul celor de la RISE Project arată că fiecare român a plătit 2 euro și 20 de cenți pentru greșelile făcute de primarii și președinții de consilii județene.

Facebook Comments